Un împătimit al radioului şi radioamatorismului şi-a transformat casa din micuţa localitate Brusturi în muzeul „Radionostalgia”, în colecţia sa figurând piese rare din rândul manipulatoare Morse, alături de un document unicat în România, datând din 1936.
Un împătimit al radioului şi radioamatorismului şi-a transformat casa din micuţa localitate sălăjeană Brusturi în muzeul „Radionostalgia”, în colecţia sa figurând piese rare din rândul manipulatoare Morse – precursoarele radioului, publicistică radio cu o vechime mai mare de un secol, aparatelor radio de epocă, alături de un document unicat în România, datând din 1936 şi care consfinţeşte legalizarea radioamatorismului din ţara noastră.
Uliţele micii aşezări rurale Brusturi, care numără în prezent mai puţin de 150 de fumuri, nu au fost şi nici nu vor fi în curând asfaltate, nici măcar pietruite. Maşina lasă în urmă o perdea consistentă de praf, însă atenţia mi-a fost îndreptată către succesiunea monotonă a caselor de ţară. Ţinta mea este casa cu numărul 81, unde Florian Ungur, un fost ofiţer de carieră ce construia aparate de radio la opt ani, a înfiinţat, nu cu mult timp în urmă, un muzeu cu şi despre radio şi radioamatorism. „Radio Nostalgia Casa-muzeu Brusturi”, afişul pus la poartă, îmi uşurează căutarea, proprietarul apărând imediat după ce motorul maşinii a tăcut, bucuros că l-am lăsat să odihnească, la umbra unui arbore, într-o zi călduroasă şi prăfuită de început de septembrie.
Trecând pragul casei, nu pot să nu remarc rigoarea militară cu care exponatele, ce îmi vor fi prezentate în minute următoare, sunt aşezate ordonat pe rafturi. Dialogul însă se leagă uşor, cuvintele şi expresia feţei interlocutorului meu reflectând din plin bucuria de a avea un oaspete căruia să îi împărtăşească o parte din pasiunea sa de-o viaţă.
Primul aparat de radio l-a construit la 8 ani
„Pasiunea pentru radio o am încă din copilărie. Am construit primul aparat de radio la vârsta de opt ani. Se întâmpla în 1964. Ulterior această pasiune s-a dezvoltat, devenind şi radioamator – eu sunt şi radioamator autorizat, membru al Federaţiei Române de Radioamatorism. Această pasiune s-a materializat şi prin înfiinţarea acestei case muzeu pentru că m-am gândit că odată cu trecerea timpului e bine să conservăm nişte elemente (….). Cred că este de datoria noastră de a conserva aceste minunăţii, pentru ca viitorul să nu le uite”, crede fostul ofiţer.
„Misiunea acestei case muzeu este de a gestiona, de a studia ţinerea evidenţei, procurarea, studiul şi restaurarea elementelor de radio, în semn de respect faţă de valorile trecutului”, îşi începe Florian Ungur prezentarea.
„Caza muzeu Brusturi este membră a Asociaţiei Colecţionarilor de aparate de radio din România, care are sediul în oraşul Arad. Practic, casa muzeu dispune de sala expozantă şi o sală de studiu şi documentare. Vizitatorii au posibilitatea, dacă doresc să studieze ceva anume, de a răsfoi o revistă, o carte veche de radio. Casa dispune de internet de mare viteză, site dedicat, vizitat de peste 20.000 de persoane. Muzeul Radionostalgia dispune de patru colecţii: secţiunea manipulatoarelor morse, primele dispozitive analogice care, în timp, au dus şi la evoluţia radioului; partea de publicistică radio, care cuprinde manuale, cărţi, reviste, broşuri începând cu anul 1877, cu predilecţie după inventarea radioului în 1885; secţiune dedicată aparatelor de măsură şi control, analogice sau digitale, cu modele destul de vechi, de peste 80 de ani, funcţionale şi astăzi; secţiunea aparatelor radio de epocă, în dezvoltare, cu câteva modele fabricate în perioda interbelică, funcţionale şi acestea”.
Înfiinţat în ajunul Crăciunului din 2010, micul muzeu este deja în legătură cu foarte multe muzee din Europa şi din lume, care tratează şi gestionează problematica radio, făcând schimb atât de obiecte, cărţi, reviste, precum şi primiri de donaţii.
Cel mai vechi manipulator Morse – din 1890
Pe mai multe rafturi sunt aşezate unul lângă altul manipulatoare morse – precursoarele radioului.
„Cel mai vechi manipulator Morse este din 1890, până la manipulatoarele moderne, automate şi semiautomate. O parte din aceste manipulatoare au făcut şi războiul. Sunt modele de manipulatoare germane, ruseşti sau cele folosite de armata americană. Şi această colecţie este în dezvoltare, prin schimb de manipulatoare cu alţi colecţionari din lume. Acestea au fost primele mijloace de comunicare la distanţă, începând cu anul 1844, când Samuel Morse a inventat manipulatorul care îi poarta numele”, dezvăluie gazda câteva din secretele colecţiilor sale.
Lângă manipulatoare, pe acelaşi perete, se află biblioteca ce găzduieşte secţiunea de publicistică a muzeului. Cea mai veche carte din colecţie este lucrarea germană „Istoria telegrafiei electrice”, apărută la Berlin în 1877. În opinia colecţionarului, o lucrare foarte interesantă şi de excepţie este „Enciclopedia radioului”, foarte bine documentată şi foarte rară în Europa, astăzi. Lucrarea a fost editată în foarte puţine exemplare, fiind tipărită la Paris, în 1928. Tot aici pot fi răsfoite colecţiile revistelor româneşti Radio Universul (1935-1942) şi Radio (1936-1939).
Piesa de rezistenţă este însă un document unicat în România, datând din 1936 şi care consfinţeşte legalizarea radioamatorismului din ţara noastră.
„Radioamatorismul românesc şi-a făcut apariţia în anul 1926. (…) Practic, datorită şi unor condiţii mai mult de natură subiectivă, mişcarea radioamatoricească din România, în sensul legalizării acesteia, nu s-a constituit decât în 1 martie 1933, dată la care se înfiinţează Asociaţia Amatorilor Români de Unde Scurte. Mişcarea s-a dezvoltat în România mai încet, în primul rând datorită lipsei de componente pentru construcţia unui radio-emiţător sau a unui radio receptor destinat traficului de radioamatori. Existau doar câteva magazine în toată ţara, în special în Bucureşti, Arad, Timişoara. Activitatea s-a dezvoltat până în septembrie 1939, când a fost interzisă, odată cu declanşarea celui de-al doilea război mondial, fiind reluată mult mai târziu, undeva prin anul 1949. Casa muzeu Brusturi deţine documente, înscrisuri, reviste, privind evoluţia acestei mişcări, începând chiar cu anul 1936. În colecţia muzeului există un document unicat în ţara noastră, pe acest palier. Este vorba de procesul verbal de constituire al Asociaţia Amatorilor Români de Unde Scurte. În 1986, la Craiova, m-am întâlnit cu secretarul acestei asociaţii, care se numea Niculescu Ioan. El mi-a şi lăsat, pro memoria, acest document şi un manuscris privind unele dintre primele emisiuni radiofonice din ţara noastră, realizate de Radio Club Craiova, în 1926. Mi le-a lăsat ca moştenire”, spune mândru militarul pensionar, arătând documentele cu pricina.
Nu în ultimul rând, în colecţia sa se află şi câteva aparate de radio de epocă, funcţionale după o recondiţionare corespunzătoare. Printre ele, un aparat german de radio din 1936 şi, o altă piesă rară, un aparat artizanal de radio cu galenă, din 1926.
La casa din Brusturi nu se găseşte însă numai un muzeu al radioului şi radioamatorismului ci şi echipamentele moderne şi funcţionale ale Florian Ungur, radioamator ce comunică, pe cale undelor, cu colegi de breaslă din întreaga lume. La mai bine de 150 de ani de la inventarea lor, codurile Morse sunt îmblânzite la Brusturi, cu dexteritate de pianist, de degetele experimentate ale fostului militar de carieră.
Cu peste 20.000 de accesări pe site şi circa 150 de vizitatori care i-au trecut pragul, Radio Nostalgia Brusturi este încă la începutul unui drum născut din pasiunea şi nostalgia pentru radio. Şi radioamatorism, desigur.
Sebastian Olaru
Publicat în data de 12 septembrie 2012, în fluxul de reportaje al Agerpres
am si eu o radio f veche de vanare marca nemteasca.tel 0744295286